top of page

Sugar Warrior Challenge 🚫🍫

Public·143 Sugar Warrior
Richard Isaev
Richard Isaev

Dacii Din Estul Transilvaniei Fix



Publicul este invitat să descopere ce ascund pădurile dese din Carpații de Curbură, așa cum reiese din cele mai noi cercetări arheologice realizate prin tehnologia LiDAR, să aflați cum modelau dacii munții prin proiecte ample de terasare artificială, sau să admirați arta tezaurelor de argint îngropate la marginea marilor mlaștini de pe valea Oltului Superior și a Râului Negru.




Dacii din estul Transilvaniei


DOWNLOAD: https://www.google.com/url?q=https%3A%2F%2Furluso.com%2F2udVeC&sa=D&sntz=1&usg=AOvVaw0M1jMS85as-acadqXbDwAR



Acum sau, mai probabil, spre mijlocul secolului XI se produce o deplasare a hotarului regatului spre estul și sud-estul Transilvaniei. Pentru câteva decenii, granița regatului va fi stabilită temporar, pentru câteva decenii, pe o linie care, venind dinspre est, urma cu aproximație valea râului Târnava Mare și se continua, spre vest, pe valea râului Secaș. În primele decenii ale secolului XII liniile fortificate de graniță (ung. gyepű) ale statului maghiar urmau, în zona centrală a sudului Transilvaniei, cursul râului Olt. Deplasarea graniței statale pe linia naturală de demarcație a Transilvaniei, formată de lanțul Munților Carpați, și încheierea procesului ocupării sale s-a produs spre sfârșitul secolului al XII-lea.


Pe 1 decembrie 1918, românii din Transilvania adunați la Alba Iulia proclamă "unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România pentru totdeauna". Forțele române din Transilvania intră în Ungaria, după ce comuniștii maghiari câștigă putere sub conducerea lui Bela Kun și armatele maghiare invadează nord-vestul României. Armatele române ajung până la Budapesta și schimbă guvernul comunist. Unificarea tuturor teritoriilor locuite de români este pentru prima dată menționată în tratatele de pace de la Trianon (1919-1920), și susținută de încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria la Alba Iulia în 1922.


Veți descoperi ce ascund pădurile dese din Carpații de Curbură, așa cum rezultă din cele mai noi cercetări arheologice realizate prin tehnologia LiDAR, să afle cum modelau dacii munții prin proiecte ample de terasare artificială, sau să admire arta tezaurelor de argint îngropate la marginea marilor mlaștini de pe valea Oltului Superior și a Râului Negru.


Începând cu sfârșitul secolului al V-lea, urmând cu secolul al IV-lea î.Hr., s-au stabilit pe teritoriul actualei Transilvanii primele comunități de celți. Nu există documente care să ateste un conflict armat între celți și populațiile autohtone, eventualitatea acestui scenariu fiind sugerată doar de obiectele de uz militar și de armele găsite în multiple morminte dedicate războinicilor celți. Notabil este și faptul că multiple dovezi arheologice din această perioadă atestă conviețuirea pașnică dintre populațiile autohtone dacice și celți: în numeroase morminte celtice a fost descoperită ceramică dacică, la Apahida și Fântânele, iar în egală măsură în morminte dacice au fost descoperite ceramică și obiecte celtice de factură La Tène. Conviețuirea dintre cele două popoare permitea schimburile culturale, dacii din Transilvania adoptând unele podoabe celtice, cum ar fi torcul (coloană ornată, rigidă), precum și unele motive decorative imitându-le pe cele celtice. Unii autori[cine?] susțin că gradul de asimilare culturală reciprocă dintre daci și celți a fost atât de mare, încât urmele datând din secolele succesive sunt indistinctibile ca apartenență. Conviețuirea cu restul celților din Vest, probabil a încetat în timpul regelui dac Burebista, istoricul Strabo amintind incursiuni ale acestuia împotriva celților din Bazinul Panonic.[3]


Împăratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus, fiul divului Nerva, mare preot, învestit a 12-a oară cu puterea tribuniciană, având cea de-a 6-a salutaţie imperială, consul pentru a 5-a oară, părinte al patriei, fiind înfrânţi dacii (au ridicat această inscripţie) cetăţenii din Forum Claudii, prin hotărâre publică[8].


El [împăratul Galerius] a îndrăznit să procedeze cu romanii şi cu supuşii lor la fel cum au procedat strămoşii noştri cu cei învinşi, conform legilor războiului, deoarece părinţii lui au fost supuşi recensământului, pe care Traian, după ce i-a învins pe dacii care reluaseră luptele cu încăpăţânare, l-a introdus drept pedeapsă[14].


Dacia a devenit provincie romană în 106, după cele două războaie dintre împăratul Traian, originar din Sudul Spaniei, şi Decebal, regele dac, fiind între ultimele teritorii încorporate în Imperiul Roman. Poziţia geografică, la extremitatea Imperiului, în calea marilor invazii din primele secole ale erei noastre, a făcut ca soarta romanităţii în Dacia sa aibă o evoluţie diferită de cea din Occidentul Imperiului. La 275, după numai 165 de ani de la cucerire, Dacia este părăsită de administraţia romană. Împăratul Aurelian îşi retrage armatele în sudul Dunării sub presiunea triburilor germanice. Invazia hunilor (376) a produs mari distrugeri în vechile aşezări romane. O altă mare migraţie, cea a slavilor, duce la instalarea acestora în Dacia şi mai ales în provinciile de la sud de Dunăre, unde romanitatea este distrusă aproape în întregime (unele insule păstrate sunt continuate astăzi de dialectele româneşti sud-danubiene: aromâna, meglenoromâna şi istroromâna). O dată cu instalarea slavilor, legăturile între romanitatea estică şi restul Romaniei sunt întrerupte. Ruina vieţii urbane şi a structurii politice a provocat o revenire la formele agro-pastorale preromane. A rămas din epoca romană creştinismul, aşa cum arată terminologia religioasă de bază.


Cetatea Zânelor din Covasna este una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi ale Regatului Dac. Prin modul de realizare a sistemului de fortificații şi de amenajare a teraselor, cetatea este unică în lumea dacică. Amplasarea cetăţii, suprafaţa relativ mare a teraselor, masivitatea liniilor de fortificaţie şi materialul arheologic descoperit indică organizarea aici a unui important centru de putere al Regatului Dac, probabil chiar o reşedinţă a unui basileu local. Totodată, prin poziţia ei strategică, aşezată la răscruce de drumuri între valea Pârâului Negru şi Bâsca Mare, cetatea a avut şi un important rol de supraveghere şi control al căilor comerciale şi de comunicaţie în şi dinspre sud-estul Transilvaniei spre Moldova şi Muntenia.


Până în prezent, în urma săpăturilor arheologice din cetate s-au găsit 20 de monede antice. Este vorba de monede din bronz şi de argint greceşti precum şi de monede din argint romane. Dacii n-au bătut o monedă proprie, preferând să folosească monede greceşti sau romane. În perioada Regatului Dac, în momentul în care au bătut totuşi monede, dacii au preferat să bată denari romani din argint.


Conform informaţiilor rămase de la Strabon, dacii locuiau în zona muntoasă (şi indică râul Mureş) până în partea superioară a Dunării (denumită Danubius - de la izvoare şi până la Drobeta), iar geţii stăpâneau partea de şes şi cea inferioară a Dunării (denumită Istru) până la Marea Neagră. Tot el ne spune că "dacii au aceeaşi limbă cu geţii" şi că "elenii i-au socotit pe geţi de neam tracic".[3] Şi Dio Cassius după ce spune că regele get Burebista i-a zdrobit pe boii conduşi de regele Critasir, mai apoi afirmă că Critasir a fost învins de daci, ceea ce întăreşte faptul că numele de geţi şi daci sunt folosite pentru a denumi unul şi acelaşi popor[4]. În concluzie se poate afirma cu certitudine că "dacii sau geţii, sunt două denumiri pentru unul şi acelaşi popor".[5]


De la istoricul grec Diodor ştim despre victoria strălucită din anul 300 î.Ch. a regelui get Dromihete împotriva lui Lisimah, dar şi de generozitatea pe care i-a arătat-o regele get celui macedonean, pe care l-a invitat la ospăţ, pentru ca mai apoi să-l elibereze. Scriitorul antic Justinus ne relatează că în timpul lui Oroles, dacii au fost învinşi într-o luptă de bastarni, că regele lor i-a pedepsit, şi că doar victoria din altă bătălie le-a adus iertarea.[7]


Din 85 până în 89, dacii au dus două războaie împotriva romanilor sub conducerea lui Duras sau Diurpaneus şi apoi Decebal. După două răsturnări de situaţii, romanii, sub conducerea lui Tettius Iullianus aveau un mic avantaj, dar vor fi nevoiţi să facă pace din cauza înfrângerii lui Domitian de către Marcomani. Între timp, Decebal şi-a refăcut armata, iar Domitian este forţat să accepte plata unui tribut anual dacilor.


Provincia romană Dacia cuprindea Banatul, Ardealul, Oltenia şi vestul Munteniei. Alte regiuni ale fostului regat dac au fost fie incluse provinciei Moesia, fie au rămas libere de stăpânirea romană. Legiunea a XIII-a Gemina şi Legiunea a V-a Macedonica, cu numeroase trupe auxiliare staţionând în castrele din Alba Iulia şi Potaissa. Colonişti din toate provinciile romane au fost aduşi in Dacia. De asemenea şi mulţi daci fugiţi în alte zone ale Daciei au revenit.


Privite de sus, siturile arheologice, în special unele atât de dificil de atins ca cetățile getice din estul Transilvaniei, își dezvăluie logica ocupării spațiului, anvergura și frumusețea. Imaginile aeriene nu sunt însă doar niște poze frumoase, ci instrumente de studiu pentru arheologi care le folosesc pentru a detecta structuri arheologice necunoscute sau pentru a crea modele digitale ale reliefului prin tehnici fotogrammetrice.


Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia este una dintre cele mai vechi civilizatii din Europa, traind din 5200 pana in 3200 i.e.n. Numele provine de la comuna natala a Sandrinei Mihuleac, locul unde, in 1884, s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu cateva sute de ani toate asezarile umane din Sumer si Egiptul Antic. Se intindea pe o suprafata de 350.000 kilometri patrati, pe teritoriul actual al Romaniei, Republicii Moldova si Ucrainei. Pe teritoriul Romaniei, cultura Cucuteni era raspandita in Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei si Basarabia. Ceramica din cultura Cucuteni este unica in Europa si in lume, asemanandu-se doar cu o ceramica dintr-o cultura neolitica din China, care, insa a aparut la un mileniu distanta. Cultura cucuteniana se caracteriza printr-o ceramica de foarte buna calitate, bogat si variat pictata. 041b061a72


About

Welcome fellow sugar warriors! This group is to try and help...

Sugar Warrior

bottom of page